Pan’s labyrinth

Despre dorințele ascunse am scris de multe ori, despre dorințele întunecate, rușinoase, ascunse în cele mai adânci fântâni ale rațiunii noastre – n-am scris. Pentru că șochează, îngrețoșează, duc cu gândul la boli mintale, la arătatul cu degetul, la trimisul în mamă și la specialiști pe care nu-i prea avem.

Cu unul dintre iubiții mei am rupt-o din cauza surorii sale. Nu că ar fi fost împotriva relațiilor noastre. Din contra, eram cu toții o mare familie. La reuniuni de familie ai lui se minunau și zâmbeau mulțumitori văzând că el mi se adresează exact cu aceleași diminutive și cuvinte de alint cum i se adresa ei. Chestia asta a fost plăcută până când a devenit deranjantă. Viața și problemele de cuplu ale surorii lui erau subiect de discuție la noi în pat. Veți zice că inventez și aiuresc pe loc drept, că nu știu nimic despre iubirea dintre frați (știu, am frate). Nu aiuresc, or femeile simt prezența altor femei.  La întrebarea mea „De ce mereu vorbim despre ei, dar nu despre noi?”, am auzit un Я ее люблю spus pe același ton cu care, cu ani în urmă, mi-a spus-o primul amant cu referire la soția sa. Câteva nopți mai târziu mi-a povestit cum în copilărie el și cu soră-sa se jucau de mama și tata, iar acum  se străduie la maximum să nu intre în relații cu fetele care i-ar semăna fizic. Nici să-l ating în anume fel nu îmi dădea voie.

Ne-am despărțit englezește. Pentru că eu nu eram ea. Și pentru că eram câteodată.

Un alt prieten de al meu(nu iubit) la una din bețiile la care se spun lucruri crezând că se vor uita a doua zi, crezând că măcar pe-o clipă vei uita de rahatul în care te afli, văzând în omul de alături oglindă, făcându-ți curaj să ridici plumbul de pe inimă, mi-a zis că-i plac fetițele. Bărbat în toată firea plângea. „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am băiat. Nu-mi imaginez ce ar fi fost cu mine dacă era fată, cred că mi-o făceam (în sens de sinucidere). Niciodată nu m-am apropiat de ele, nu le-am vorbim, nu le-am dat o bomboană, nu le-am făcut nimic. Numai câteodată fac asta în gând. Pe urmă sunt neom câte o lună de zile…”

Literatura de specialitate are noțiuni și explicații pentru fiecare comportament și fiecare dorință de-a noastră. Nu toți oamenii care au în cap ideea sunt oamenii care pun în aplicare această idee. De multe ori le spunem partenerilor noștri „Fii așa cum vrei să fii!” Scoatem cu forța destăinuiri, le dăm asigurări că-i vom înțelege, că-i vom susține numai să ne spună cum vor.

Și dacă vor, dar nu pe noi? Și nu așa precum ne imaginam?

E greu să-ți asumi întunericul.

În cazul în care doriți să share-uți articolul, facebook are să vă  dea restricție. Întreg blogul are restricție pentru o perioadă nedeterminată. 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s