Cine iubește și lasă

11033620_642694345863708_4211326460082528749_n… Dumnezeu să-i dea pedeapsă.

Atunci când iubitul îți dă bocancii, ai de ales cum să te comporți și să trăiești mai departe. Când zic ai de ales, mă refer la faptul că poți încerca să-l recucerești, poți rasufla ușurată că în sfârșit ai scăpat de dobitoc (vezi că nimeni nu te ținea legată de el, dar e un fel de exercițiu psihologic și acesta, să zici că așa-i mai bine și demult doreai să fii singură) sau poți să-l blastămi și să-i dorești să se întâlnească cu răul pe toate cărările. Să pupe numai fete cu dinți stricați, să fie concediat de la muncă sau chiar să cadă în zăcare. Decât cu alta mai bine-n groapă.

Cu ceva timp în urma vorbisem despre despărțirile mele. Nu am dorit răul nici unuia din ei. Pentru că nu au meritat.

S-au însurat, au familie, au copii. I-am iubit. Nu am uitat, nu am iertat, dar am acceptat situația. Eu știu cât e de greu să nu mai ai lângă tine bărbatul cu care te-ai obișnuit. Să-l vezi în cămașa și pantaloni la dungă, în boxeri, abia trezit din somn. Te obișnuiești cu mirosul, gustul acestui bărbat. Așa precum te obișnuiești că la magazinul de la colț au întotdeauna bomboane de care-ți plac, cum știi că la fiecare 15 a lunii vine roșu-ntre picioare. Dacă te-ai rănit la un deget pui tifon (care, uneori, se lipește atât de tare de rană, devine una cu sângele și carnea ta) peste ceva timp scoți bandajul și urli de durere.

Așa e și cu despărțirile (divorțurile). Se rupe bucata din tine. Doar că bucata aceasta de la început nu era a ta.

Și trebuie să o dai. După aceasta o poți reîntoarce. Dacă îți dorești.

„Numai mortul nu se întoarce de la groapă. Restul tot se drege!”, așa obișnuia să zică bunica.

Dacă îl dorești mort (decât în brațele alteia) cum o să-l mai întorci? Iar dacă o să-l întorci, cum o să te simți știind că l-ai băgat și scos din toate mamele și l-ai dat în toți Dumnezeii acestui pământ?!

„Păi nici nu-mi trebuie!” zici tu. Dar ți-a trebuit odată. Și tu i-ai trebuit și a fost ceva frumos între voi. Poate de scurtă durată, dar a fost. Dacă a fost urât, baga bine la cap și fii selectivă la bărbați. Dacă a fost din cale-afară de urât, citește „Codul Penal”.

Toți bărbații pe care-i avem și care ne au, ne schimbă. Ne formează.

Eu nu aș fi fost așa dacă aș fi întâlnit altfel de bărbați. Dacă nu i-aș fi lăsat pe unii și dacă alții nu ar fi fost dobitoci.

Actualul meu iubit mă are așa cum sunt.

Ce-aș face dacă m-ar părăsi? În primul rând aș încerca să-mi înnăbuș dorința criminală de-al sugruma cu propriile maini (fără blesteme și rugăciuni pentru Bojika). Pe urmă… totul se drege 😉

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s