Knockin’ on Heaven’s Door

Masajul prostatic.

Nu se recomandă adolescenților dornici de a încerca tot și incapabili de a duce măcar jumatate până la capăt, tovarășilor cu grave probleme de tavan, posesorilor de extensii a unghiilor, cetătenilor care nu au achitat factura Apă Canal și tuturor celor care fac parte din categoria „Wă-hă-hă”.

Eu sunt adepta exploatării RECIPROCE a tuturor găurilor, exploatare care are loc numai în cazul în care ești pe picior de maximă egalitate și intimitate cu partenerul. Fără lubrifiere (lubrifiant din farmacie cu efect analgetic, răcoritor, în nici un caz ulei pentru salată) și făr răbdare chestia asta nu merge. Cum merge? Ca atunci când pornești automobilul fără a bagă cheia în contact, dar unind anumite fire. Curent prin el, curent până-n degetele tale. Un orgasm împărțit la doi. Savurat de doi.

De ce ar trebui practicat? Pentru că, efectuat corect, este terapie, tratament și, plăcere.

Îmi și imaginez o scenă de familie:

– Muierea dracului, te-ai băgat în sufletul meu, în portmoneul meu și acum vrei să te bagi și-n fundul meu!

– Da, mă, că te iubesc! 🙂

Două degete în fund e sodomie? Tentativă de a intimida bărbatul, de a-l înjosi? Nu. Ca și tratament, masajul prostatei este indicat și practicat în numeroase centre de medicină alopată. Ca și sursă de plăcere este, uneori, necesar, în viața de cuplu. Dar, nu obligatoriu. Pentru că nu oricine îți permite să i te bagi atât de adânc în el (adânc cu dublu sens).

Și cel mai important, făcutul și lăudatul: „să știi ce i-am făcut iubitei aseară”, „dapoi cum i-am făcut, dapoi de câte ori”, „al meu (bărbat) nu iubește să-i fac asta, da mă roagă să fac cealaltă, nu acolo, dar dincolo”, etc.

Tot ce faci, ție-ți faci.